FMI agreeaza un leu mai puternic

FMI a dat publicitatii concluziile preliminare ale discutiilor avute de Misiunea institutiei cu autoritatile de la Bucuresti. Fondul vede necesara intarirea imediata a politicii monetare, in principal prin majorarea ratelor dobanzilor. Astfel, sunt necesare cresteri semnificative atat ale ratei dobanzii de politica monetara cat si ale ratei dobanzii efective de sterilizare. FMI crede si intr-un leu mai puternic, apreciind ca "inca mai este loc pentru acomodarea unei aprecieri suplimentare... a monedei nationale, in conditiile in care aceasta apreciere nu conduce la situarea ratei inflatiei sub limita inferioara a intervalului de fluctuatie". Institutia de la Washington mai atrage atentia asupra nivelului ridicat al creditarii pentru consum, laudand insa intentia autoritatilor de reglementare a institutiilor nebancare. FMI reitereaza faptul ca nu crede in tinta de inflatie pentru 2006 de 5% anuntata de BNR, considerand ca principala provocare a Bancii Centrale este "consolidarea increderii populatiei in angajamentul asumat fata de regimul de tintire a inflatiei".

Va prezentam textul integral al concluziilor FMI privind articolul IV consultari.

Fondul Monetar International
Romania – Discutiile privind Articolul IV Consultari 2006
Concluziile preliminare ale Misiunii
6 februarie 2006

1. In timp ce procesul de convergenta catre UE continua si exista o mare incredere in perspectivele Romaniei, evolutiile economice inregistrate anul trecut au produs ingrijorare. Cresterea economica a incetinit, procesul de dezinflatie si-a redus considerabil ritmul, iar deficitul de cont curent s-a majorat. Reducerea impozitelor directe si cresterea semnificativa a creditului coroborate cu majorarile salariale in sectorul public au exacerbat presiunile din partea excesului de cerere. Pentru a evita noi presiuni asupra cursului de schimb, ratele dobanzilor au fost reduse. Trebuie apreciate privatizarile de succes si reformele din sectorul energetic realizate de catre autoritati; cu toate acestea, s-au inregistrat intarzieri in alte domenii ale reformei structurale.

2. Misiunea apreciaza ca actuala conjunctura reprezinta un bun prilej pentru consolidarea politicilor menite sa reduca dezechilibrele macroeconomice si sa creeze conditii favorabile unei cresteri economice sustenabile. Avand in vedere apropierea integrarii in UE, Romania are nevoie de un set de politici economice clare si coerente pentru a-si valorifica intregul potential si pentru imbunatatirea nivelului de trai. Misiunea considera ca, din punct de vedere macroeconomic si structural, este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: inregistrarea unor progrese semnificative in planul dezinflatiei, consolidarea permanenta a pozitiei fiscale prin masuri de crestere a veniturilor, reducerea deficitului de cont curent, imbunatatirea mediului de afaceri, sporirea stimulentelor pentru crearea de noi locuri de munca si asigurarea capacitatii de utilizare eficienta a fondurilor UE.

I. EVOLUTII RECENTE

3. Dezechilibrele macroeconomice continua sa se amplifice. Mai precis:
• Cresterea economica a incetinit. Cresterea PIB real pentru anul 2005 este estimata la 4%. Pe langa scaderea accentuata a productiei agricole din cauza inundatiilor, cresterea productiei industriale a incetinit semnificativ, partial din cauza eliminarii contingentelor la comertul cu produse textile pe plan mondial. Cererea interna a inregistrat o crestere puternica datorita cresterii accentuate a consumului.
• Inflatia se mentine la un nivel ridicat. La sfarsitul anului 2005, rata anuala a inflatiei calculata pe baza IPC a fost de 8,6% comparativ cu tinta BNR pentru sfarsitul anului 2005 de 7,5% (cu un interval de variatie de ± 1 puncte procentuale). Ca urmare a sporirii influxurilor de capital asociate anticiparii momentului liberalizarii contului de capital din aprilie 2005, BNR a permis o mai mare flexibilitate a cursului de schimb incepand cu jumatatea lunii octombrie 2004, care de asemenea a atenuat impactul cererii interne asupra inflatiei. In perioada septembrie 2004 – decembrie 2005, moneda nationala s-a apreciat cu 10,5% fata de euro.
• Creditul continua sa inregistreze o crestere puternica. In timp ce cresterea creditului in valuta si-a incetinit ritmul in ultima perioada, expansiunea creditului in moneda nationala s-a accelerat. Aceasta schimbare se datoreaza masurilor privind limitarea cresterii creditului in valuta adoptate anul trecut si recentei reduceri a ratelor dobanzilor.
• Deficitul de cont curent a crescut; pentru anul 2005, deficitul de cont curent este estimat la 9,4% din PIB. Importurile continua sa creasca intr-un ritm superior celui inregistrat de exporturi. Totusi, ISD in crestere si transferurile UE au acoperit aproximativ 90% din deficit, iar intrarile de capital privat au finantat diferenta si au sustinut realizarea unei acumulari substantiale de rezerve.
• Avantajul competitivitatii externe a Romaniei s-a diminuat. Castigurile inregistrate in urma corectiei cursului de schimb din anul 1999 au fost mentinute pana la sfarsitul anului 2004 intr-un mediu caracterizat prin intrari reduse de capital. Totusi, aprecierea recenta a leului asociata cu cresterea considerabila a salariilor si diminuarea castigurilor de productivitate incep sa afecteze profitabilitatea si competitivitatea in unele sectoare, facand necesara accelerarea reformelor structurale.

4. Guvernul si-a consolidat pozitia fiscala, desi politicile prociclice din sectorul public au exacerbat presiunile asupra cererii interne.
• Reducerea deficitului fiscal de la 1,1% din PIB in anul 2004 la 0,8% din PIB in anul 2005 a fost posibila datorita unui nivel al colectarii de impozite indirecte superior celui prevazut in buget si datorita diminuarii cheltuielilor de capital care au contrabalansat cresterea accentuata a consumului public.
• Cota unica de impozitare a alimentat consumul si a condus la o pierdere de venituri din colectarea impozitelor pe venit si profit de aproximativ 1% din PIB, comparativ cu rezultatul inregistrat in anul 2004. Totusi, fata de scenariul in care nu s-ar fi operat nici o reducere de impozite, aceasta pierdere reprezinta 1,5% din PIB.
• Incasarile din TVA superioare nivelului prevazut in buget, ca urmare a cererii substantiale de bunuri si servicii (din productia interna si din import), au compensat pierderea de venituri rezultata din introducerea cotei unice de impozitare, mentinand astfel constanta ponderea in PIB a veniturilor bugetului general consolidat.
• In perioada octombrie 2004 – octombrie 2005, salariile din sectorul public au crescut cu pana la 50%. In anul 2005, cresterile salariilor medii din sectorul public s-au situat intre 16 si 34% comparativ cu media din 2004, contribuind astfel la o majorare a fondului de salarii cu 0,6 puncte procentuale din PIB in anul 2005.
• La sfarsitul lunii decembrie a avut loc o relaxare semnificativa a politicii fiscale, ajungandu-se de la un surplus bugetar de 1% din PIB anual inregistrat in perioada ianuarie-noiembrie la un deficit de 0,8% din PIB la nivelul intregului an.

5. Politica monetara pare sa fie mult impovarata de obiective conflictuale, subminand capacitatea BNR de a-si atinge obiectivele de inflatie. Date fiind liberalizarea contului de capital si adoptarea recenta a regimului de tintire a inflatiei, autoritatile monetare se confrunta cu o dilema dificila – combaterea inflatiei prin majorarea ratelor dobanzilor risca sa exercite o presiune excesiva asupra cursului de schimb. In aceste conditii, BNR a contrabalansat presiunea in sensul aprecierii monedei nationale prin reducerea semnificativa a ratei dobanzii de politica monetara pe parcursul anului 2005 si prin diminuarea chiar mai substantiala a ratei efective a dobanzii in luna septembrie, optand pentru nesterilizarea integrala a lichiditatii la nivelul ratei dobanzii de politica monetara. Aceste masuri si-au dovedit eficacitatea in atenuarea presiunii asupra cursului de schimb, permitand BNR sa intrerupa interventiile pe piata valutara si, incepand cu luna octombrie, sa majoreze progresiv rata efectiva a dobanzii. Totusi, rata dobanzii de politica monetara si cea efectiva continua sa fie negative in termeni reali; mentinerea compromisurilor la nivelul politicii monetare a transmis publicului semnale contradictorii, punand in pericol credibilitatea noului regim de politica monetara. In acest context, neatingerea de catre BNR a obiectivului de inflatie stabilit pentru sfarsitul anului 2005 – la numai patru luni dupa ce tinta a fost revizuita in sens crescator – a fost regretabila, reflectand atat efectele socurilor nefavorabile, cat si ale relaxarii politicii monetare in septembrie/octombrie.

6. Evolutiile inregistrate la nivelul reformelor structurale au fost divergente. Privatizarea BCR, liberalizarea pietei energiei electrice si a gazelor naturale, majorarea pretului national de referinta la energia termica si introducerea noului tarif binomial la energia termica reprezinta aspectele pozitive. Mai mult decat atat, s-au inregistrat progrese in reforma sistemului juridic. Totusi, preturile gazelor naturale nu au fost majorate in conformitate cu costurile de oportunitate, iar pretul gazelor naturale din productia interna reprezinta numai 37% din pretul international de import. In urma unor consultari indelungate, Parlamentul a aprobat amendamentele la Codul Muncii, inclusiv cele privind utilizarea contractelor pe termen scurt, prelungirea perioadei de proba, un program de lucru mai flexibil, si introducerea dreptului angajatorilor de a reduce numarul angajatilor din ratiuni economice. Totusi, aceste amendamente nu reusesc sa elimine unele dintre principalele cauze ale rigiditatii pietei fortei de munca.

II. PERSPECTIVELE MACROECONOMICE SI RECOMANDARILE DE POLITICA ECONOMICA
Mixul de politici si perspectivele

7. Cresterea economica sustenabila necesita stabilizare macroeconomica si eforturi sustinute in domeniul reformei structurale. Pentru reluarea procesului de dezinflatie este nevoie de intarirea politicilor macroeconomice. De asemenea, inasprirea politicilor fiscale si de venituri va permite politicii monetare sa combata inflatia fara a exercita presiuni excesive asupra cursului de schimb. In acest context, misiunea sprijina angajamentul autoritatilor de a lua noi masuri pentru a conferi credibilitate noului regim de politica monetara.

8. Pe baza unor politici economice adecvate, misiunea apreciaza cresterea economica sustenabila la 5-6%. Convergenta catre nivelul de trai din UE va necesita majorarea investitiilor si concentrarea asupra crearii de noi locuri de munca, ceea ce va impune flexibilizarea pietei muncii si reducerea CAS. Cresterea investitiilor sustinuta de transferurile UE va majora contributia capitalului la sporirea productiei, in timp ce
privatizarea si restructurarea sectorului industrial vor contribui la obtinerea unor castiguri semnificative de productivitate. Misiunea estimeaza ca un program mai ambitios de reforme structurale si institutionale ar putea sa determine majorarea ritmului sustenabil de crestere economica. Pe de alta parte, ezitarile sau intarzierile in eforturile de reforma vor impiedica economia sa beneficieze din plin de oportunitatile oferite de integrarea in UE si vor diminua perspectivele de crestere economica.

Politica fiscala si politica veniturilor

9. Politica fiscala restrictiva ar trebui sa ramana punctul central al strategiei macroeconomice a Romaniei, in special date fiind perspectivele privind influxurile de capital si cresterea puternica a sectorului privat. Politica fiscala ar trebui sa vizeze contracararea excesului de cerere si, pe termen mediu, plasarea finantelor publice pe o traiectorie sustenabila. In acest scop, misiunea incurajeaza obiectivul de realizare a unui buget echilibrat pe 2006 si de obtinere a unor surplusuri pe termen mediu, in paralel cu asigurarea unui spatiu amplu pentru cheltuielile de capital. Tinand seama de nivelul actual al cheltuielilor totale, este necesara consolidarea permanenta a bazei veniturilor. Urmatoarele optiuni ar putea fi avute in vedere: majorarea TVA, reconsiderarea nivelului cotei unice de impozitare, extinderea bazei de impozitare, majorarea taxelor administrative, majorarea impozitelor pe proprietate, si imbunatatirea administrarii veniturilor.

10. Cresterea veniturilor este imperativa. In primul rand, reducerea cheltuielilor este nesustenabila. In al doilea rand, pentru a imbunatati gradul de ocupare a fortei de munca, competitivitatea si cresterea economica, este necesara diminuarea nivelului CAS. Aceasta pierdere de venituri trebuie sa fie compensata de alte taxe si impozite, printr-o eficientizare a intregului sistem fiscal, evitandu-se astfel modificarile frecvente ce au afectat mediul de afaceri in trecut. In al treilea rand, este nevoie de venituri suplimentare care sa asigure resursele necesare pentru acoperirea contributiei Romaniei la bugetul UE, precum si pentru co-finantarea proiectelor UE. In Romania, veniturile se situeaza cu mult sub nivelul minim de 35% din PIB inregistrat de tarile membre UE, cu exceptia Lituaniei. Romania va beneficia de transferuri UE, dar pozitia neta fata de UE va depinde de capacitatea tarii de absorbtie a acestor fonduri. In cele din urma, in demersul sau de a asigura convergenta reala cu nivelul veniturilor din UE, Romania se confrunta cu un deficit semnificativ de infrastructura.

11. Politica salariala stricta este esentiala pentru succesul dezinflatiei. Pentru ancorarea asteptarilor inflationiste la valori cu o singura cifra, cresterea salariilor din sectorul public trebuie efectuata o data pe an si inclusa in buget. Mai mult, salariile trebuie sa reflecte mai bine nevoile de pregatire profesionala, in caz contrar reprezentand numai cresteri exagerate ale fondului de salarii, ceea ce va submina obiectivul de creare a unui sector public modern si de atragere a fondurilor europene. Dupa o crestere substantiala a salariilor, politica guvernului in acest domeniu trebuie recalibrata pentru a raspunde nevoilor unei economii cu inflatie scazuta. Cresterea salariala medie in anul 2006 din sectorul public a fost de 12-15% raportat la media anului 2005, nivel incompatibil cu tinta de inflatie a BNR de 5%. Cresterea salariului minim pe economie la 330 RON si a fondului de salarii in intreprinderile de stat cu 3,5% reprezinta o politica prudenta, desi plata unor compensatii salariale excesive ar trebui evitata. Data fiind cresterea salariala semnificativa din ultima perioada, se impune o inasprire a politicii salariale. Masurile ce pot fi luate sunt: cresteri salariale efectuate o singura data pe an, eliminarea platilor care nu sunt de natura salariala, aprobarea unui numar maxim de posturi in afara celor ce decurg din procesul de aderare la UE si eliminarea posturilor vacante.

12. Pentru obtinerea unui buget echilibrat in 2006, care sa fie compatibil cu obiectivul de atingere a stabilitatii macroeconomice, sunt necesare masuri suplimentare. Reducerea drastica a cheltuielilor aferente bunurilor si serviciilor, asa cum a fost prevazuta in buget, nu este sustenabila si va conduce la acumularea de noi arierate. Acest element, combinat cu presiunea provenita din cresterile salariale recente, conduce la un deficit bugetar de 1% din PIB. Misiunea FMI saluta decizia guvernului de a ingheta posturile vacante din administratia centrala (cu exceptia posturilor necesare procesului de integrare in UE), masura ce se asteapta sa compenseze cresterile salariale excesive. Totusi, in absenta unor masuri suplimentare, este posibil ca tinta de deficit bugetar de 0,5% din PIB sa fie atinsa numai prin diminuarea cheltuielilor de capital. Pentru a construi un buget echilibrat si pentru a genera o crestere permanenta a veniturilor, se impune luarea unor masuri ferme in sfera veniturilor, asa cum s-a subliniat mai sus.

13. Pe termen mediu, este necesara stabilirea unui cadru bugetar transparent si ambitios. Un asemenea cadru trebuie sa includa o traiectorie fiscala realista, care sa cuprinda in procesul bugetar atat veniturile cat si cheltuielile ce vor urma procesului de aderare, precum si impactul fiscal al unor masuri de reforma in diferite domenii (de ex: administratia publica, sanatate, invatamant, sistemele de pensii). Transparenta si comunicarea deschisa, bazate pe tinte realiste, vor contribui la evitarea producerii unor evenimente neprevazute cu potential destabilizator, imbunatatind in acelasi timp controlul bugetar. Mai mult, se impune imbunatatirea managementului cheltuielilor publice, astfel incat sa se asigure o distribuire uniforma a cheltuielilor de-a lungul anului. Autoritatile trebuie sa evalueze impactul macroeconomic al veniturilor semnificative din privatizare, precum si al fondurilor UE. In cele din urma, trebuie implementate mecanisme care sa asigure o utilizare eficienta a tuturor resurselor si un grad ridicat de absorbtie a fondurilor UE, pentru imbunatatirea perspectivelor de crestere economica si accelerarea procesului de convergenta.

Politica monetara

14. Provocarea imediata pentru BNR este consolidarea increderii populatiei in angajamentul asumat fata de regimul de tintire a inflatiei. Este putin probabil ca reducerea inflatiei la nivelul tintei BNR de 5% la sfarsitul anului 2006 sa fie fezabila, avand in vedere impactul derapajelor recente asupra asteptarilor inflationiste, precum si impactul intarziat al relaxarii monetare si al cresterilor salariale din a doua jumatate a anului 2005. In plus, majorarile programate ale unor preturi administrate ar putea sa adauge inca 2,5 – 3 puncte procentuale la rata inflatiei din acest an. In lipsa unor masuri imediate, situarea ratei inflatiei la sfarsitul anului 2006 cu mult peste tinta este probabila si este deja incorporata in asteptarile operatorilor.

15. In acest context, se impune intarirea imediata a politicii monetare, atat pentru a aduce nivelul inflatiei realizat in anul 2006 cat mai aproape de tinta, cat si pentru a asigura plasarea ratei inflatiei in centrul intervalului in anul 2007. Pentru a semnala prevalenta inflatiei in raport cu alte considerente, trebuie ca aceasta sa se realizeze in principal prin majorarea ratelor dobanzilor, ceea ce necesita cresteri semnificative atat ale ratei dobanzii de politica monetara cat si ale ratei dobanzii efective de sterilizare. In opinia misiunii, inca mai este loc pentru acomodarea unei aprecieri suplimentare a monedei nationale, in conditiile in care aceasta apreciere nu conduce la situarea ratei inflatiei sub limita inferioara a intervalului de fluctuatie. Mai mult, orice interventie trebuie pe deplin sterilizata si orientata catre reducerea volatilitatii excesive pe piata valutara decat pe mentinerea sub control a tendintei pe termen mai indelungat.

16. Restrictiile prudentiale impuse de autoritati asupra cresterii creditului au avut efecte semnificative pe termen scurt, mai ales asupra structurii pe valute a creditului. Totusi, ar trebui remarcat faptul ca modificarea structurii creditului a fost sustinuta in mare parte de reducerea semnificativa a diferentialului dintre ratele dobanzilor in moneda nationala si in valuta.

17. Totusi, experienta altor tari arata ca, probabil, eficienta unor astfel de masuri se va diminua in timp. In Romania, cererea de credite se mentine ridicata, astfel incat atat imprumutatii, cat si imprumutatorii vor continua sa fie stimulati sa identifice canale alternative de finantare. Intr-adevar, unele banci romanesti au inceput deja sa se adapteze noului mediu. Mai mult, restrictiile asupra creditului bancar ar putea sa fi favorizat sectorul financiar nebancar, mai putin reglementat. Ca raspuns la aceasta problema, autoritatile au identificat in mod clar riscul dezintermedierii si au luat masuri pentru aducerea institutiilor nebancare in zona de actiune a autoritatilor. Misiunea Fondului saluta eforturile autoritatilor de a accelera implementarea legislatiei respective.

18. Pentru a asigura dezvoltarea unui sistem financiar sanatos si eficient, este necesar ca autoritatile sa evite considerarea masurilor de natura prudentiala drept un substitut pentru instrumentele mai traditionale de stabilizare. Experienta internationala arata ca asemenea masuri sunt frecvent asociate unor consecinte nedorite sau care nu au fost avute in vedere, astfel incat autoritatile trebuie sa se concentreze asupra solutionarii distorsiunilor specifice.

Stabilitatea financiara si dezvoltarea sistemului financiar

19. Indicatorii de stabilitate financiara (FSI) sugereaza ca sectorul bancar este capabil sa absoarba socuri adverse, insa autoritatile trebuie sa acorde atentie vulnerabilitatilor pe termen mediu. Rentabilitatea capitalului si ratele de adecvare sunt ridicate, in timp ce indicatorii privind creditele neperformante raman la niveluri moderate. Stress tests efectuate de BNR arata ca sistemul bancar manifesta rezilienta la impactul direct al modificarii ratelor dobanzilor si cursului de schimb. Totusi, expunerea indirecta prin portofoliul de credite este mult mai dificil de evaluat si trebuie sa fie reflectata in niveluri ridicate ale indicatorilor de capital si in practici conservatoare de constituire a provizioanelor. In plus, expansiunea economica puternica si cresterea rapida a creditului din ultimii ani au contribuit la mentinerea unui nivel scazut al indicatorilor privind creditele neperformante. Pe masura ce cresterea economica incetineste, tinzand catre niveluri mai sustenabile, iar portofoliul de credite ajunge la scadenta, indicatorii privind creditele neperformante se pot majora semnificativ.

20. Consolidarea cadrului de reglementare si supraveghere a inregistrat un progres substantial. Multe dintre recomandarile cuprinse in Programul de Evaluare a Sistemului Financiar (FSAP) din anul 2003 au fost deja transpuse in practica, cum ar fi introducerea supravegherii pe baze consolidate si implementarea noului sistem de decontari si plati; extinderea recenta a supravegherii astfel incat sa cuprinda si institutiile de credit nebancare; imbunatatirea schimbului de informatii cu autoritatile de supraveghere din strainatate; reglementari mai stricte privind expunerea, mai ales la creditele in valuta; extinderea matricei de management al riscului astfel incat sa includa si creditele acordate populatiei; clarificarea regulilor privind achizitiile si investitiile in sectorul bancar; infiintarea Biroului de Credit. De asemenea, BNR a inregistrat progrese considerabile in dezvoltarea capacitatii de evaluare a stabilitatii de ansamblu a sistemului financiar, iar publicarea primului Raport asupra Stabilitatii Financiare este programata pentru luna aprilie/mai.

21. Implementarea recomandarilor FSAP trebuie sa continue, inclusiv prin imbunatatirea practicilor contabile si de audit, atat la nivelul companiilor, cat si in sectorul financiar; consolidarea drepturilor investitorilor si creditorilor, precum si a eficientei sistemului juridic; promovarea cresterii nivelului de diseminare a datelor prin intermediul Biroului de Credit, precum si printr-o monitorizare mai atenta a efortului bancilor de a evalua gradul de indatorare a imprumutatilor. Misiunea Fondului sprijina eforturile BNR de a-si imbunatati in continuare capacitatea de evaluare a riscurilor si in special pregatirile pentru introducerea prevederilor Acordului Basel II. De asemenea, autoritatile trebuie sa ia in considerare emiterea de instrumente financiare care sa permita stabilirea unor randamente de referinta, care ar promova activitatea pietei de capital interne.

Reforme structurale

22. Convergenta catre standardele de viata din UE necesita continuarea reformelor structurale. In primul rand, autoritatile trebuie sa anunte public calendarul de majorare a pretului gazelor naturale din productia interna, in concordanta cu evolutia costurilor si cu angajamentul asumat fata de UE de a atinge pretul de import pe termen mediu si in acelasi timp sa ofere suficient timp agentilor economici pentru a se adapta noilor preturi. In al doilea rand, in ceea ce priveste rigiditatile de pe piata fortei de munca, Romania se situeaza in afara grupului de tari central si est europene, in principal prin costurile de angajare si concediere, precum si prin rata de participare. In acest context se impune modificarea Codului Muncii, inclusiv eliminarea reglementarilor privind obligativitatea contractelor colective de munca la nivelul partilor care nu au semnat aceste documente. In al treilea rand, trebuie mentinut ritmul actual al privatizarilor prin continuarea privatizarii CEC, a producatorilor de energie electrica si a altor companii mai mici. In final, misiunea sprijina implementarea agendei guvernului privind reforma in justitie, precum si eforturile de a imbunatati eficienta sistemului juridic, in special prin deschiderea procedurilor de faliment impotriva marilor datornici catre buget, reducerea coruptiei si imbunatatirea disciplinei financiare si a mediului de afaceri.

*****

Romania are de infruntat multe provocari in acest ultim an dinaintea intrarii in UE. In acelasi timp, insa, este un bun prilej de a adopta politici care, coroborate cu castigurile asociate statutului de membru UE, ar putea conduce la o imbunatatire rapida a standardelor de viata. Este incurajator faptul ca autoritatile recunosc provocarile si oportunitatile, iar membrii misiunii spera ca intentiile sunt sprijinite de actiuni ferme. Dorim sa adresam multumiri autoritatilor romane pentru cooperare si calda ospitalitate. Misiunea asteapta continuarea dialogului in lunile urmatoare, cu posibilitatea de reluare a discutiilor pentru finalizarea evaluarilor in cadrul Acordului stand-by inainte de expirarea acestuia.